Valentina VNB

Nu voi fi amantă pentru că am fost trădată, știu cât de mult doare. De ce i-aș provoca durere unei femei care a oferit ce a avut ea mai bun omului pe care îl iubește? Iar el o minte ușor, fără să regrete.
Nu voi fi amantă, pentru că pot să mă întrețin singură, nu am nevoie de un bărbat ca să facă acest lucru.
Nu voi fi amantă, pentru că nu-mi place să fiu femeie de schimb.
Nu voi fi amantă, pentru că îmi știu prețul.
Nu voi fi amantă, pentru că viața e un bumerang: ce oferi, aceea primești.
Nu voi fi amantă, pentru că nu sunt egoistă, mă gândesc și la alții.
Nu voi fi amantă, pentru că urăsc minciuna.
Nu voi fi amantă, pentru că prefer să-mi aștept omul meu, decât să devin o femeie goală pe interior.
Nu voi fi amantă, pentru că vreau să fiu iubită, nu folosită ca un obiect.
Nu voi fi amantă, pentru că nu pun preț pe țoale și călătorii.
Nu voi fi amantă, știind că pentru el eu voi fi o trecătoare, un nimic, dar soția va fi totul.
Nu voi fi amantă, pentru că am ales să trăiesc frumos și demn.
Nu voi fi amantă, pentru că nu vreau să fiu cu conștiința încărcată.
Nu voi fi amantă pentru că sunt femeie care respectă alte femei. Și până la urmă îl salvez și pe el de o greșeală a vieții.
Nu critic, nu judec pe nimeni, nu-mi stă în fire, nu am nici un drept. Dar îți spun doar atât: fii atentă ce alegi să fii.

„Lecţiile vin întotdeauna atunci când eşti pregătit, iar dacă vei fi atent la semne, vei afla mereu ce-ţi trebuie pentru pasul următor. Femei mature şi femei imature. Femeile imature îşi păstrează agenda complet goală şi aşteaptă să le sune un bărbat. Femeile mature îşi fac propriile planuri şi îi spun cu graţie bărbatului pe care îl apreciază că este binevenit în acele activităţi la care doreşte să participe. Femeile imature vor să-l controleze pe bărbatul din viaţa lor.
Femeile mature ştiu că, dacă bărbatul este cu adevărat al lor, controlatul este absolut inutil. Femeile imature îl „verifică” pe bărbatul care nu le-a sunat. Femeile mature sunt prea ocupate ca să observe că el nu a sunat. Femeile imature încearcă să „înlănţuiască” un bărbat utilizând sexul. Femeile mature ştiu că numai sex-appealul de tip mental poate determina un bărbat să vrea să te „înlănţuiască” el pe tine. Femeile imature falsifică manifestările plăcerii sexuale, ori aşteaptă cuminţi să termine bărbatul ceea ce face el acolo în mod egoist ori prostesc…
Femeile cuplu_romantice și mature, în aceeaşi situaţie, spun „Opreşte-te”, se ridică, se îmbracă şi pleacă. Femeilor imature le este frică de perioadele în care sunt pe cont propriu. Femeile mature apreciază aceste perioade şi le utilizează ca timp preţios, în care poţi realiza mari progrese personale. Femeile imature îl pot aduce pe un bărbat la orgasm, femeile mature îl pot aduce pe bărbat acasă.
Femeile imature sunt permanent îngrijorate că nu sunt suficient de frumoase sau bune pentru un anume bărbat. Femeile mature ştiu că sunt suficient de frumoase sau suficient de bune pentru oricare bărbat. Femeile imature încearcă să monopolizeze tot timpul bărbatului lor. Femeia matură realizează că îi poate oferi liniştită spaţiul de care are nevoie unui bărbat – asta va face timpul petrecut apoi în cuplu chiar mai plăcut şi special – şi pleacă să se distreze cu proprii prieteni. Femeile imature gândesc că un bărbat care plânge este un bărbat slab…
Femeile mature îi oferă acestuia un umăr pe care să plângă şi o batistă. Femeile imature vor să fie răsfăţate şi îi spun asta în mod răspicat bărbatului lor. Femeile mature îi „arată” bărbatului ce înseamnă răsfăţul şi îl fac să se simtă suficient de confortabil ca să poată răspunde cu reciprocitate fără teama că-şi va pierde „bărbăţia”. 
 Femeile imature sunt rănite de un bărbat şi-i fac pe toţi ceilalţi bărbaţi să plătească păcatele aceluia. Femeile mature ştiu că ăla a fost doar UN bărbat.
Femeile imature se îndrăgostesc şi vânează obiectul afecţiunii lor până în pânzele albe, ignorând toate semnalele pe care le primesc şi toate realităţile care nu se potrivesc cu iluziile lor dragi. Femeile mature trateaza totul, indiferent de rezultat, fără amărăciune şi furie”.

1. Nu trebuie să explici nimănui situația ta din viață
Dacă eşti căsătorit sau te muţi dintr-un apartament închiriat în altul, sau locuieşti cu părinții tăi, chiar dacă ai peste douăzeci – nu trebuie nimănui să raportezi de ce faci aşa şi nu altfel. Dacă eşti pe deplin conștient de situația ta din viață, înseamnă că ai propriile motive pentru a te menține așa și asta pe nimeni nu trebuie să intereseze.
2. Nu trebuie nimănui să explici prioritățile tale de viață
Ai propriile gânduri despre ceea ce poţi face pentru confortul și fericirea celor dragi ţie – asta e prioritatea ta. Din moment ce toți suntem indivizi unici, cu valori diferite, visuri, aspirații şi priorități, o persoană va fi invariabil diferită de cealaltă. Tu eşti o personalitate și nu ar trebui să fii responsabil în faţa altora.
3. Nu trebuie să-ţi ceri scuze dacă nu doreşti
Dacă nu îţi pare rău pentru acțiunile sale, încă mai crezi că cineva a greșit sau nu merită iertare, nu ai nevoie să-ţi ceri scuze. Mulţi oameni încearcă prea repede să-şi ceară scuze pentru a vindeca repede rănile care nu sunt încă gata pentru astfel de „tratament”. Acest lucru poate agrava doar situația. Tu chiar nu trebuie să-ţi ceri scuze dacă nu te simți vinovat.
4. Nu trebuie să te justifici în faţa nimănui pentru timpul petrecut în singurătate
Mulți oameni se tem să fie de tipul: „nepoliticos”, „anti-social”, „arogant”, în cazul în care anulează planurile sau refuză invitații, deoarece au nevoie de ceva timp pentru a fi singur cu sine însuşi, să se relaxeze sau pur și simplu să citească o carte bună. De fapt, astfel de timeout-uri sunt o practică perfect normală şi necesară pentru majoritatea dintre noi. Ia-le cu încredere și nu te deranja de explicații.
5. Tu nu eşti obligat să accepţi convingerile personale ale cuiva
Doar pentru că cineva spune cu pasiune despre convingerile sale, nu trebuie să stai și să dai din cap în semn de aprobare. Dacă nu împărtășeşti ideile lor, nu este bine faţă de tine şi de cei din jur să te prefaci că ești de acord cu ei. Recunoaşte bunătatea altor oameni decât să acumulezi dezaprobare și dezamăgire.
6. Nu trebuie să spui „Da”
Ai tot dreptul să spui „Nu” în cazul în care pentru a fi de acord nu ai nici un motiv bun. Cel mai mare succes în toate domeniile îl ating oameni care stăpânesc arta de a renunța la tot ceea ce nu este prioritatea lor. Acceptă bunătatea altora și fii recunoscător, dar spune cu îndrăzneală „Nu” pentru tot ceea ce îţi distrage atenția de la principalele obiective.
7. Nu trebuie să te scuzi pentru exteriorul tău
Poţi să ai o figură de invidiat sau poţi fi gras, poţi fi înalt sau scund, simpatic sau fără a te evidenţia prea mult, dar nu trebuie să te explici în faţa cuiva de ce arăţi astfel. Aspectul tău este treaba ta, aici eşti obligat doar în faţa ta. Nu lăsa aspectul exterior să determine respectul de sine.
8. Nu trebuie nimănui să explici preferinţele tale alimentare
Există anumite alimente care pur și simplu nu îţi plac din diverse motive – de la gust la impactul lor asupra sănătății tale. Dacă cineva te presează cu întrebarea de ce mănânci (sau nu mănânci) anumite alimente, nu acorda atenție și răspunde că te simti bine mâncând anume aceste produse.
9. Nu trebuie să raportezi nimănui despre viaţa ta sexuală
Dacă eşti într-o relație, nu e treaba nimănui unde, când și cum îți aranjezi viața sexuala. Poţi aștepta căsătoria, având relaţii și chiar experimentând – atâta timp cât primeşti satisfacţie este exclusiv treaba ta.
10. Nu trebuie nimănui să explici alegerea ta personală sau orientarea profesională
Uneori împrejurările te forțează să alegi între muncă și viața personală. Această decizie nu este întotdeauna ușoară și poţi alege să lucrezi în cele din urmă – nu pentru că nu îţi pasă de familie, ci pentru că această alegere îţi va da securitate în viitor. În orice caz, nu trebuie să explici altora de ce ai ales o profesie (sau invers), dacă eşti sigur că faci totul corect.
11 Nu trebuie să explici opiniile tale politice sau religioase
Dacă eşti democrat, socialist, catolic, protestant sau musulman – este alegerea ta personală. Nu trebuie să explici credința ta. Când cineva nu poate accepta ceea ce ești – asta e problema lui, nu a ta.
12. Nu trebuie să explici de ce eşti singur
Eşti căsătorit sau nu, acest lucru nu ar trebui să privească pe nimeni. Singurătatea nu este o tulburare de personalitate. Ești liber să alegi, intri într-o relaţie sau nu. Doar aminteşte-ţi: TU nu înseamnă familie. Nu este nevoie să te lipeşti de nişte etichete sociale inutile.
13. Nu trebuie să te întâlneşti cu cineva doar pentru că ți-a cerut asta
Cineva poate fi dulce și drăguț, dar nu trebuie să mergi la o întâlnire cu el. Dacă simți că nu ai nevoie de această întâlnire, atunci nu merge la ea. Găseşte un motiv pentru refuz și nu-ţi schimba decizia.
14. Nu trebuie nimănui să explici decizia ta cu privire la căsătorie
Indiferent dacă doreşti să te căsătoreşti și să ai copii sau să rămâi singur, aceasta rămâne o decizie personală. Chiar dacă mama ta afirmă: „vreau nepoți”, ea ar trebui să trăiască cu alegerea pe care o faci tu în viață, oricât de dificil ar fi.
15. Nu trebuie să explici alegerea ta în relații
Uneori, oamenii fac comentarii nepotrivite cu privire la relaţia ta. Cu siguranță cineva a spus că nu sunteţi „cuplu perfect”, sau că trebuie să cauţi pe altcineva. Cu toate acestea, în această chestiune nimeni nu este responsabil pentru tine, doar tu ești. Trăieşte viața ta și niciodată nu întrerupe sau nu salva relaţia doar pentru că cineva îţi spune să faci acest lucru. Fă greșeli și învaţă de la ele – aceasta este viața.

Într-o zi mai mulți bărbați au întrebat un bătrân:
– Bătrâne, ești fericit alături de soția ta mai bine de 50 de ani, niciodată nu ai fost supărat pe ea și trăiți împliniți. Cum ai găsit așa soție?
– O să vă povestesc. Să știți că și pe vremea mea tinerii ieșeau seara în oraș: la cinema, la o cafenea sau pur și simplu la o plimbare. La întoarcere băieții conduceau fetele, ținându-le de mână. Pe atunci era așa o regulă: dacă le ții de mână o zi – nu înseamnă nimic. Dacă le ții de mână două zile – e un motiv. Iar dacă le ții de mână trei zile – poți deja să te gândești la însurătoare.
Așa și eu: am decis să ies cu o fată. Vorbim despre una, despre alta. Brusc observ că fata își ia mâna din mâna mea. Pentru început nu am înțeles ce se întâmplă. Apoi mi-am dat seama că mergeam direct spre o denivelare. Eu nu am ocolit. Fata a însă a ocolit denivelarea și abia după m-a luat iar de mână. Așa și la denivelarea următoare.
În seara următoare am ieșit cu o altă fată. Povestea s-a repetat: când am ajuns la denivelare ea și-a retras mâna și abia după ce am trecut de ea s-a apropiat din nou de mine. În a treia seară am ieșit cu a treia fată. Și iar ne aflăm în fața denivelării. Ea însă nici gând să se depărteze – ține strâns mâna ei în mâna mea și trece peste denivelare împreună cu mine. Pur și simplu nu a observat ce se află sub picioarele ei: mă privea fericită în ochi. Atunci am decis să trecem peste o denivelare și mai mare. Nu s-a schimbat nimic: ea mă ținea de mână cu aceeași insistență.
Iată de atunci viața încă nu ne-a separat. Ne-am certat de prea puține ori, iar în toate mergem alături, umăr lângă umăr, iar mâna ei este mereu în mâna mea.
Bărbații s-au mirat de spusele bătrânului și mulți dintre ei au spus:
– Eh, bătrâne, dacă ne spuneai asta mai devreme, poate eram și noi fericiți…

Ea este Marta. Are o poveste cu lecții de viață cât să le trăiești în alte șapte vieți. Azi ne spune o lecție învățată la timp.
„Ah fetelor, pe bune, atunci când vă îndrăgostiți de bărbați reci și indiferenți, nu vă gândiți că a-ți putea suferi? Că toată nebunia asta de la început, toți fluturii din stomac riscă să se transforme în niște omizi imense care să-ți mănânci puțin câte puțin din suflet? Eu am înțeles acest lucru la timp și mulțumesc destinului pentru asta. Recunosc, îl mai iubesc. Mi-am promis să fiu în primul rând sinceră cu mine. Dar nu mai e dragostea aia furtunoasă. E o dragoste cu resemnare, resemnarea că iubesc un nemernic și că într-o zi îmi va trece.
A fost frumos o bucată de timp, la început. Atunci încă avea plăcerea să-mi dea flori în fiecare zi. Deși acum nu știu dacă erau flori oferite din inimă sau un mijloc de a mă seduce. Cu timpul i-am cunoscut lașitatea din plin. Prima dată când m-a trădat m-a durut mult. Aflasem că mă înșelase cu o prietenă bună. Nu vroiam să mă mai întorc, dar deh, dragostea era mare, plus că el făcuse un întreg spectacol ca să mă aducă înapoi lângă el. Și am revenit. Nu mă judecați, căci știu că multe dintre voi au făcut la fel. Altfel spus. fericirea a durat câteva sătpămâni. Simțeam că ceva îl sufocă. Îl deranjau vădit comentariile mele, gesturile, săruturile. Apoi a urmat prima lovitură peste față.
Îți imaginezi să iubești total un om și el să te lovească așa, că avea chef. Și să urmeze după aia o altă lovitură. Și o alta. Am înțeles că asta nu va continua cu ceva bun. Apropo, el trăia la mine, nu lucra, juca toată ziua fotbal și alte prostii la laptop. I-am luat frumos hainele, i le-am pus în brațe și l-am trimis în toate patru colțuri ale lumii. Apoi am plâns. Mult am plâns.posibil că așa m-am descărcat. Cert e că după ce am terminat cu smiorcăielile am înțeles că de fapt nu plânsesem pentru el, dar pentru mine. Mi-era milă de cine ajunsesem. Eram o biată femeie, supusă unei terori, inchisă de tot ce însemna frumos și fericire. Fetelor, vă zic și vouă, dacă câtuși de puțin omul de lângă se poartă ca un dobitoc, lăsați-l în clipa imediat următoare. Redirecționați iubirea spre cineva care cu adevărat merită. Fiți voi și nu uitați de visurile, de libertatea și de sufletul vostru.”

Doream să te uit și o dată cu tine să uit totul. Să uit ziua în care te-am ales și te-am crezut bărbatul vieții mele. Să uit ziua în care ți-am spus ,,te iubesc.” Să uit ziua în care m-ai lovit și m-ai insulatat. Să uit ziua în care mi-ai jurat iubire pentru toată viața. Să uit amenințările și înjurăturile. Vroiam să-ți uit ochii și inima de gheață. Vroiam să te șterg din memorie. Să te arunc într-o prăpastie. Să nu te mai simt, să nu te mai văd. Dar amânam ziua în care să-mi iau bagajele și să plec. Îmi era de frică de tine, de felul cum vei reacționa. Îmi era frică de ce va zice lumea.
Pur și simplu îmi era teamă să spun ,, Stop!” Doream ca copiii mei să aibă tată. Mă rog, așa cere societatea: să avem copii, să fim devotate, să fim gospodine și cu un soț. Nu contează cum e el, dar să-l răbdam. Apoi am conștientizat că decât copiii mei să aibă un tată nemernic care să le provoace durere, mai bine să nu îl aibă defel. A durat prea mult până m-am decis. Dar am făcut-o. Atunci când i-am spus că gata, s-a terminat, am fost bătută rău de tot. M-a amenințat cu moartea. Nu am cedat. Cu mintea lui bolnavă nu realizat că ani la rând i-am dat șanse de a se corecta. El credea că mereu îl voi suporta, că glumesc atunci când îl atenționam că mă va pierde. Am avut putere, curaj să-mi iau viața de la capăt.
Am învățat că niciodată nu e târziu să fac o schimbare în viața mea. Am învățat că atât timp cât suferi, cineva te așteaptă să te iubească. Am învățat să nu mai trăiesc cum zice lumea. Am învățat să fiu demnă, să nu mai cred vorbe goale, să nu mă mai las lovită și batjocurită. Dragă femeie, am trecut peste toate momentele dificile, pentru că am crezut în mine. Am știut că voi reuși. Fă-o și tu. Știu că poți. Te rog, nu uita că tu meriți să fii fericită.

Respiră când ești stresat
Când te simți nervos, iritat sau îngrijorat, fă o pauză de 2 minute. Așază-te. Respiră profund. Concentrează-te doar pe aceste două minute pentru a-ți relua lucrul într-o stare de spirit mult mai calmă și mai relaxată.
Deschide-ți simțurile spre ce se întâmplă aici și acum
Ieși din trecutul care te trage în jos și te deprimă. Deconectează-te și de la viitorul în care îți imaginezi următoarea întâlnire sau prezentare.
Concentrează-ți atenția pe prezent. Fii aici cu toată ființa ta. Acest lucru îți va relaxa mintea și corpul. Gândirea va deveni mai ușoară și mai optimistă.
Când simți nevoia de a judeca pe cineva, înlocuiește-o cu înțelegerea
Dacă îți vine acest gând, pune-ți următoarele întrebări:
Ce are această persoană în comun cu mine? Cum ar fi el sau ea în locul meu?
De ce să faci acest lucru? Pentru că nimeni nu vrea să fie judecat într-un mod negativ, iar dacă o faci, nu vei construi relații frumoase. Și de multe ori, tendința de a judeca pe alții arată, de fapt, cât de mult te judeci pe tine. Deci, fă o pauză atunci când simți nevoia de a judeca pe cineva și alege să faci ceva mai bun.
Fă un compliment cuiva
Petrece un minut cu cineva pe care îl apreciezi cu adevărat. Spune-i ce apreciezi la el sau ea. Vei face fericită acea persoană. Te vei simți bine. Este un mod bun de a construi relații pozitive.
Îmbrățișează
Este un lucru mic, dar poate reduce stresul și te va face să te simți mai bine. Asemenea complimentelor, poate fi o modalitate simplă de a construi relații mai calde și mai pozitive cu tot felul de oameni din viața ta.
Fii interesat, înainte de a fi interesant
La începutul unei convorbiri, adresează întrebări despre viața persoanei cu care vorbești. Acordă atenție și nu aștepta doar rândul tău pentru a vorbi. Interesul de care dai dovadă nu numai că va crea o conversație bună, dar ar mai putea duce și la construirea unei relații frumoase.
Amestecă lucrurile
Încearcă opusul lucrurilor pe care le faci. Mănâncă asemenea unui vegetarian, dacă mereu alegi carnea. Evită un conflict, în loc să îl faci mai complicat. Spune „da” lucrurilor spontane, dacă spui de multe ori „nu” și te lași prins în rutină.
Fă un obicei din a amesteca lucrurile pentru a te distra mai mult, pentru a căpăta experiențe noi, pentru a ieși mai ușor din zona de confort. Simte-te viu!

Astăzi, după ce am luat micul dejun, am întâlnit o fată pe care o iubisem timp de mai mulți ani. Ea are soț și este însărcinată. Când a plecat, ne-am salutat reciproc, după care am luat legătura pe telefon. Și, să fiu sincer, a fost o discuție foarte deosebită.
Acum cinci ani am decis că trebuie să ne despărțim. La acel moment eram împreună de patru ani și jumătate și în tot acest timp am fost complet devotați unul altuia. Putem sta împreună 8, 12 sau chiar 24 de ore pe parcursul unei zile întregi fară a ne plictisi unul de altul. Mâncam, dormeam, ne plimbam, făceam sport, visam, priveam filme și televizorul, mergeam în ospeții, discutam, jucam jocuri video, ne luptam în glumă și mereu eram în plină armonie și înțelegere. Ne reflectam unul pe celălalt.
Desigur, timp de cinci ani au fost și momente mai dificile, când am dus-o în brațe la spital, iar ea mă încuraja în proiectele mele care eșuau, când eram nevoiți să iertăm și să plângem, când ne îndoiam unul de celălalt și în propria persoană, dar ce nu s-ar fi întâmplat, noi nu puteam trăi unul fără de celălalt mai mult de o zi. Noi nu eram absolut captați de lumea din jur și doar urmăream cele ce se întâmplă dintr-o parte, neavând nici cea mai vagă idee despre cum trăiesc alții.
De fiecare dată când ieșem în lume cu mare uimire realizam că în această lume există cu adevărat fenomene, când cineva iubește, iar celălalt pur și simplu îi permite acest lucru, când cineva într-o relație poate nici să nu iubească, ci doar decide că vrea să fie împreună. Noi nu urmăream aceste lucruri. Nouă pur și simplu ni se povestea despre ele, iar noi doar ridicam din umeri nedemeriți. Și de fiecare dată când ne întorceam din lumea mare în mica noastră lume ne spuneam, fiind absoluți sinceri, că noi ne iubim unul pe celălalt așa cum nu o face nimeni. Noi credeam în asta și știam că acesta este adevărul. Nu o să ascund acum faptul că nu eram ideali și relația noastră a trecut prin mai multe încercări. Asta nu contează.
Și iată peste patru ani și jumătate ni se părea că sentimentele noastre au murit, că suntem puțin mai diferiți decât cum ar fi trebuit să fie partenerii ideali, că nu mai există pasiune și că, poate, ar fi mai bine să ne despărțim. Niciodată n-o să uit cu ce așteptări ne-am despărțit. Ni se părea că suntem ca niște corăbii care ies în larg și credeam că lumea e plină de oameni de valoare. Oameni care cel puțin nu sunt mai răi decât noi eram unul pentru altul. Credeam că dacă eram tineri, frumoși și cu perspective, nu va fi greu să ne găsim a doua jumătate, pentru că avem din ce alege.
De atunci au trecut cinci ani și dacă cineva mi-ar fi spus cu 10-15 ani în urmă că voi avea acea viață pe care o am acum, nu avea să-l cred niciodată. Acum văd că cele mai frumoase și interesente fete și cei mai atrăgători băieți, precum și cei care se bucură de succes, sunt de obicei singuri. Îmi amintesc că atunci când eram în clasa întâi, la noi a venit o fată care era adorată de către toți băieții și urâtă de toate fetele. Dacă cineva mi-ar fi spus atunci că la vârsta de 25 de ani ea va fi tot atât de frumoasă, dar singură și divorțată, aș fi crezut că este vorba despre o glumă. De asemenea, n-aș fi crezut nici în faptul că fata pe care eu, împreună cu alți câteva zeci de băieți o iubeam în clasa a 8-a și a 9-a va fi o mamă singuratică și foarte frumoasă la vârsta de 25 de ani.
Îmi aminesc cum odată, într-o discuție pe care am avut-o cu fosta mea prietena, ea mi-a spus că la 17-18 ani vedea lumea altfel, într-o lumină mai binevoitoare. Avea impresia că ea va avea tot: o familie mare și fericită, un soț cu o carieră de succes și copiii cu și mai mare succes. Că va avea o casă mare și tot la ce visează fiecare fată. Dar totul s-a dovedit a fi altfel. Cu soțul, care o bătea. Cu divorțul. Cu bărbații mincinoși și toate celelalte. Cunosc mai multe femei care lucrează ca model și dacă cineva mi-ar fi spus că aceste fete vor fi singuratice, nefericite și fără nimeni în jur, aș fi râs la aceste declarații.
În cercul meu de prieteni, toți bărbații sunt oameni de succes. Toți fac sport, lucrează, sunt activi, sunt persoane plăcute și au între 22 și 35 de ani. Sincer vorbind, stilul de viață și valorile comune ne și fac o companie. Ceea ce este interesant, e că jumătate dintre ei nu sunt căsătoriți. Cel mai înfricoșător e faptul că ei chiar vor să rămână așa până la sfârșitul vieții. M-am întâlnit odată cu un vechi prieten de-al meu care s-a despărțit cândva de prietena sa crezând, ca și mine, că lumea e plină de partide mai bune. Și eu l-aș numi pe acest băiat unul dintre cei mai buni tip din jur (e ușor de îndrăgit). Și el mi-a spus că, înainte, nu considera scenariul în care el ar rămâne singur pentru toată viața sa. Îi părea că, odată și odată, va întâlni pe cineva. Acum însă ia în serios varianta în care el ar rămâne singur mereu.
Și nici nu știu ce s-a întâmplat în lume, când am făcut această cotitură, de când lumea a început să aibă din ce în ce mai mulți oameni singuri.
Acum am 36 de ani. Știu și pot face multe. Știu cum să fac așa, încât să apară bani în contul meu, cum să câștig respect și recunoaștere, cum să provoc râsete și să fac pe cineva să mă urască. Am învățat cum să obțin aproape tot. Dar nu știu ce trebuie să fac pentru a iubi. Ăsta e singurul sentiment, lucru, emoție pe care nu îl poți crea sau imita. Nu ne aparține nouă și sunt sigur că e un dar divin. Și chiar dacă există un zeu, ăsta e zeul dragostei.
Și păcat de persoana care a avut-o pentru că noi gândim relativ și odată ce ai trăit dragostea adevărată, totul îți va părea a fi mai mic decât ea, pentru că că e aproape imposibil pentru ca ceva să depășească dragostea. Și dacă acum iubești pe cineva, dar vezi pe cineva care îți pare mai strălucitor, mai tânăr, mai interesant, deștept, gingaș, atunci trebuie să știi că asta e temporar, în timp ce dragostea e veșnică. Focurile se vor stinge, tinerețea dispare, iar ceea ce era gingaș devine aspru, ceea ce e interesant va deveni obișnuit, inteligența va dispărea, și doar ea nu va fi influențată de timp.
Dacă acum ai o persoană dragă alături, să nu îndrăznești s-o părăsești. Pentru nimic în lume! Toată viața ta constă din 5-6 oameni, unul dintre care ești tu. Dacă drumurile voastre se vor încrucișa, iubește. Nu fiți risipitori cu fericirea proprie și posibilitatea de a o obține. O să regretați apoi.
Vrei să știi cum arată această lume? Atunci ascultă și să nu îndrăznești să intri în ea. Aici nu e nimic cu ce să poți înlocui dragostea. În ultimii 5 ani am început să prețuiesc fetele care pot pur și simplu discuta, care pot râde și care se pot bucura de viață. Am început să prețuiesc oamenii care pot pur și simplu zice ceva, care se pot gândi, care pot avea propria părere și care pot vrea ceva.
Calitatea de a „fi un om simplu” a devenit o raritate atât de mare, încât unii sunt gata să ofere multe pentru asta. Iar asemenea calități care par a fi normale într-o relație amoroasă, calități ca respectul, bunătatea, sinceritatea și onestitatea, aici sunt o raritate. În dragoste nu poți fi altfel, iar aici, calitatea de a fi altfel e un mod de supraviețuire. Aici toți sunt frumoși, strălucitori, dar aproape tot ceea ce mă atrăgea cu cinci ani în urmă s-a dovedit a fi fals, nociv și otrăvitor, asemenea ciupercilor otrăvitoare din pădure, care sunt mereu mai luminoase decât cele bune.
Dar, de fapt, eu sunt o persoană foarte fericită, pentru că am avut fericire în viața mea. Adică, nu doar am avut… o să mai am. Și vă doresc același lucru. N-o lăsați să vă scape printre degete.

Oricât de distractivă ar fi petrecerea, te vei simți întotdeauna mai bine dacă în dimineața următoare te vei trezi în patul tău, și nu pe podeaua prietenilor sau în patul altcuiva.
Dacă nu poți decide ce să mănâci, fructe sau o ciocolată, bea un pahar cu apă.
Dacă ceasul arată că este deja miezul nopții, iar tu te gândești să te speli pe cap sau să îți vopsești unghiile, alege somnul. Poți să faci toate aceste lucruri dimineață, dar nimic nu va fi în stare să îți ascundă fața epuizată și starea de spirit proastă cauzată de insuficiența de somn.
Călătorește. Folosește orice oportunitate pentru a vizita locuri noi. Este modul perfect de a căpăta experiență, cunoștințe, înțelepciune și de a înceta să te mai simți bătrână. Vei simți că trăiești mai mult și cu adevărat.
Înainte de a-ți exprima opinia sau de a intra într-o ceartă cu oamenii, întreabă-te: „Este treaba mea?”, „Contează dacă nu spun ce gândesc?” Dacă răspunsul este negativ, atunci de ce să îți pierzi timpul?
Irosirea timpului și emoțiilor cu cineva care se comportă teribil este zadarnică. Acesta nu are nevoie de ajutorul tău, ci de un medic. Nu este treaba ta.
Între o poveste furtunoasă de dragoste și șansa de a fi independentă, alege-o pe cea din urmă.
Certurile nu conduc pe nimeni la descoperirea adevărului, dar pot cauza o durere de cap insuportabilă. Termină-le cu cât mai repede posibil, vei economisi timp și bun-simț.
Câteva zile petrecute în singurătate și contemplare vor avea un beneficiu mai mare asupra sănătății tale, decât orice spa, masaj sau program de detoxifiere.
Nicio întâlnire nu merită să îmbraci ceva care abia de încape pe tine sau nu este pe măsura gusturilor tale.
Tot ceea ce faci te reprezintă. Tot ceea ce nu faci, te reprezintă și asta. Ai grijă de acțiunile tale și de consecințele lor.

Ești departe, mult prea departe de inima și de prezentul meu. Ești ascuns printre amintiri, acoperite cu cenușa unor regrete. Ești plecat să te regăsești, știind că cel mai bine o puteai face alături de mine. Ești altfel, ești trist, ești străin.
Am încercat să împart lumea între „Tu” și „Restul lumii.” Am vrut să fac din cuvinte pernă pentru suflet și să las grijile dincolo de realitatea noastră. Am dorit mai mult decât am primit. Am sperat mai mult decât am aflat. Și toate gândurile se loveau de tăcerea ta. Și nu știam cum să-ți mai spun, altfel: „răspunde-mi!”
Dar te rog oricum: ai grijă de tine. Ai grijă să lași să rămână în tine omul pe care odată îl iubeam. Ai grijă să nu rănești la fel de mult. Să știi însă că dacă vei dori la fel de multă iubire, va trebui să și oferi. Și dacă vei dori într-o zi să te întorci, voi fi deja fericită. De asta să ai grijă de tine și mai mult. Ai grijă, oriunde te-ai afla, să păstrezi amintirile bune, oamenii corecți și dorințele adevărate. Și tu să fii adevărat. Sau cel puțin să încerci asta.

Femeile sunt construite mult mai complicat decât bărbații. La bărbați totul este simplu, la femei totul este complicat. De ce?
Pentru că avem dispozitivele biologice ale creierului foarte diferite.
Voi începe cu bărbații.
Creierul bărbaților – un dispozitiv în care domnește o ordine perfectă. Aici totul este pus în cutii diferite.
Sexul – într-o cutie, sportul – în alta, lucru – în a treia. Avem o mulțime de cutii, aproape pentru fiecare lucru. O cutie este pentru mașină, una pentru bani, există o cutie care păstrează gândurile despre lucru. Avem o cutie, în care depozităm ideile pe care le avem despre voi, femeile. O cutie – destinată copiilor. Și o cutie aparte – gândurile despre mamă.
Mereu ne aranjăm gândurile după acest principiu. Și există o regulă: atât timp cât desfaci o cutie pe celelalte nu le poți atinge. Dacă discutăm un anumit subiect, atingem doar cutia unde avem stocate „documentele” specifice acelui subiect. Iată de ce noi discută doar întrebările concrete: suntem foarte atenți cu privire la conținutul acelor cutii, care nu sunt puse în discuție.
Creierul femeilor este diferit – o minge mare, învelită în sârmă. Și totul este conectat. Banii sunt asociați cu mașina, mașina cu munca, copii cu mama, mama cu bunica și bunica trebuie să fie și ea conectată la ceva. Ca rezultat procesului de gândire al femeilor – o șosea imensă pe care totul este condus cu aceeași formă de energie – emoție.
Din această cauză, femeile țin minte tot. Dacă iei oricare întâmplare din viața voastră și o conectezi la emoții, ea rămâne veșnic în mintea voastră.
De ce bărbații nu sunt la fel? Pentru că, în  primul rând, de multe ori uităm să ne revizuim cutiile. În al doilea rând, suntem ființe aproape lipsite de emoții. La drept vorbind, avem foarte puține lucruri pentru care ne facem griji cu adevărat. Dar femeile tind să aibă grijă de tot. Ele, pur și simplu, iubesc acest proces.
De-asemenea, în creierul bărbaților există o cutie, despre care femeile nu știu. Este o cutie goală. Și este preferata noastră.
Dacă un bărbat are șansa de a face acest lucru, din subconștient o va alege anume pe ea. Ce ar putea fi mai bine decât golirea creierului pentru câteva ore? Din acest motiv ne place pescuitul.
Câțiva ani în urmă, Universitatea din Pennsylvania a efectuat un studiu și a constatat că bărbații chiar se pot deconecta de la tot și în același timp pot respira. În comparație cu femeile, care nu au această abilitate.
Mintea femeilor nu se oprește niciodată. Ele nu pot savura acea cutie cu „nimic”. Acest lucru desigur le înnebunește. Din acest motiv le enervează când văd un bărbat care nu face nimic.

Ar fi interesant de calculat câte ore pe zi petrecem altundeva decât acolo unde suntem în clipa prezentă.
În viaţă nu ai decât o unică mare dragoste; toate cele care o precedă sunt amoruri de rodaj, iar toate cele care o urmează sunt amoruri de recuperare…
A fi singur a devenit o boala ruşinoasă. De ce oare fuge toată lumea de singurătate? Pentru că ea te obligă să cugeţi. În zilele noastre Descartes n-ar mai scrie: “Cuget, deci exist”. Ar spune: “Sunt singur, deci cuget”. Nimeni nu vrea singurătatea, pentru că îţi lasă prea mult timp pentru cugetare. Or, cu cât cugeţi mai mult, cu atât eşti mai inteligent, deci mai trist.
Adevărul este întotdeauna dezamăgitor, de aceea minte toată lumea.
Bărbatul este un animal nesatisfăcut, care ezită între mai multe frustrări. Dacă femeile ar fi şmechere, l-ar refuza, ca să alerge după ele toată viaţa.
Când nu spun nimic, e de bine: înseamnă că sunt intimidat. Când sunt intimidat, e de bine: înseamnă că sunt tulburat. Când sunt tulburat, e de bine: înseamnă că mă îndrăgosteasc. Şi când mă îndrăgostesc, e de rău.
Îmi place ironia fără cinism, luciditatea fără nihilism, viaţa dulce fără culpabilitate, politeţea fără ipocrizie, timiditatea fără afectare, generozitatea fără pomană, fericirea fără plictis, lacrimile fără motiv.
Dragostea este o catastrofă magnifică: să ştii că te îndrepţi cu toată viteza spre un zid şi totuşi să accelerezi; să alergi către pierzanie, cu zâmbetul pe buze; să aştepţi, plin de curiozitate, clipa când se va alege praful de toate. Dragostea este singura decepţie programată, singura nenorocire previzibilă, pe care o vrei mereu şi mereu.
Trebuie să te hotărăşti: ori trăieşti cu cineva, ori îl doreşti. Nu poţi dori ceea ce ai, e împotriva naturii.
Uite-aşa trece viaţa: vă naşteţi, muriţi şi, între cele două, vă doare burta. A trăi înseamnă a avea tot timpul dureri de burtă: la 15 ani, dureri de burtă pentru că vă îndrăgostiţi; la 25 de ani, pentru că vă îngrozeşte viitorul; la 35 de ani, pentru că beţi; la 45 de ani, pentru că munciţi prea mult; la 55 de ani, pentru că nu mai sunteţi îndrăgostiţi; la 65 de ani, pentru că vă îngrozeşte trecutul; la 75 de ani, pentru că aveţi un cancer generalizat.

Când duci o viaţă dublă, regula de bază este să nu te îndrăgosteşti. Te întâlneşti în secret, de plăcere, ca să evadezi, ca să trăieşti fiorul. Te crezi erou, şi unde mai pui că fără multă bătaie de cap. Dar să fii sentimental, niciodată! Nu trebuie să amesteci lucrurile. Până la urmă, ai ajunge să confunzi plăcerea cu dragostea. Ai risca să fii complet dezorientat.
Un bărbat îndrăgostit este cineva căruia îi place să-şi privească femeia dormind şi, din când în când, să se bucure.
Dacă bărbaţii le fac atâtea necazuri femeilor, asta e, fără îndoială, din cauză că sunt cu mult mai frumoase când plâng.
Cunoaşteţi diferenţa dintre săraci şi bogaţi? Săracii vând droguri ca să-şi cumpere Nike, iar bogaţii vând Nike ca să-şi cumpere droguri.
Petrecerile i-au fost lăsate omului ca să-şi ascundă gândurile. Puţini tipi cunosc atâta lume câtă cunoaşte el, şi puţini sunt atât de singuri cum este el.
Testul final poate fi piscina. Fiinţele se dezvăluie pe marginea piscinelor: o intelectuală va citi sub pălărie, o sportivă va organiza o partidă de polo, narcisistele îşi vor supraveghea bronzul, ipohondrele se vor tartina cu ecran total… Dacă vei întâlni pe marginea unei piscine o femeie care refuză să-şi ude părul de teamă să nu-şi strice coafura, ia-o la sănătoasa. Dacă sare în apă, sări după ea.
În fiecare dimineaţă, consulţi 4 mesagerii: robotul telefonului de la domiciliu, pe cel de la birou, căsuţa vocală a mobilului şi e-mailurile pe iMac. Numai cutia de scrisori îţi rămâne goală, în disperare. Nu mai primeşti scrisori de dragoste. N-ai să mai primeşti niciodată foi de hârtie acoperite cu o caligrafie timidă şi udate cu lacrimi, parfumate cu dragoste şi îndoite cu emoţie… Oamenii se omoară pentru că poşta nu le aduce decât pliante publicitare.

Problema sexuală a baieților de bani-gata este că au fost obișnuiți, din frageda pruncie, să primească totul fără să dea nimic. Nici măcar nu e o chestie de egoism, numai că nimeni nu le-a explicat vreodată ca între o fată si un Porsche exista o diferenta. (Cand distrugi o fată, taticul nu te ceartă.)
Fară ucenicia durerii, fericirea nu este solidă. Dragostea care dureaza trei ani este aia care nu a urcat pe munți și nici nu a ajuns în prăpăstii, aia care îți cade mura în gură.
De ce romantismul ne face sa fim atat de stânjeniți? Ne e rusine de emoțiile noastre. Ne ferim de patos ca de ciumă. Nu este de dorit glorificarea uscaciunii.
Totul e provizoriu, totul se cumpără. Omul e un produs ca şi celelalte, cu un termen de garanţie. Iată de ce am hotărât să mă pensionez la 33 de ani. Se pare că asta e vârsta ideală pentru a reînvia.
Oamenii mor de dragoste, în fiecare zi, pentru “legături extraconjugale”. Deseori, vă întâlniţi pe stradă cu femei care nu vă impresionează prin nimic, pentru că îşi ascund în străfundul lor secretele; însă, uneori, le veţi vedea plângând fără niciun rost, în faţa unui serial de doi bani, sau schiţând un surâs magnific, în metrou, şi atunci o să vă daţi seama ce vreau să spun. Adesea, situaţia este neechilibrată: o femeie celibatară iubeşte un bărbat însurat, iar el nu vrea să-şi lase nevasta; e ceva îngrozitor, abject, banal.
La şaisprezece ani îmi doream să cuceresc lumea, să fiu un star rock, sau o vedetă de cinema, sau un mare scriitor, sau un preşedinte al republicii, sau să mor de tânăr. Însă la douăzeci şi şapte de ani, deja m-am resemnat: rockul e prea complicat, cinematografia prea închisă, marii scriitori prea morţi, republica prea coruptă şi, de acum, aş vrea să mor cât mai târziu cu putinţă.

1. Viața nu este dreaptă, dar este totuși bună.
2. Când ai dubii, fă următorul pas mic.
3. Viața este prea scurtă ca să nu te bucuri de ea.
4. Nu jobul va avea grijă de tine când ești bolnav. Prietenii și familia vor avea.
5. Nu cumpăra lucruri de care nu ai nevoie.
6. Nu trebuie să câștigi toate disputele. Fii cinstit cu tine însuți.
7. Plângi împreună cu cineva. Ajută mai mult decât să plângi singur.
8. E OK să te superi pe Dumnezeu. Poate face față.
9. Economisește pentru lucruri importante.
10. Când este vorba de ciocolată, rezistența e futilă.
11. Împacă-te cu trecutul ca să nu-ți strice prezentul.
12. E OK să-ți lași copiii să te vadă plângând.
13. Nu îți compara viața cu a altora. Nu ai cum să știi despre ce este călătoria lor.
14. Dacă o relație trebuie să fie secretă, nu ar trebui să fii în ea.
15. Totul se poate schimba într-o clipită. Dar stai liniștit, Dumnezeu nu clipește niciodată.
16. Respiră adânc. Îți calmează mintea.
17. Scapă de tot ce nu îți trebuie. Dezordinea te va trage în jos în multe feluri.
18. Orice nu te omoară chiar te face mai puternic.
19. Nu e niciodată prea târziu pentru a fi fericit. Dar depinde numai de tine și nu de altcineva.
20. Nu accepta refuzul atunci când urmărești ceva ce iubești.
21. Arde lumânările, folosește cearceafurile bune, poartă lenjeria de ocazie. Nu le mai păstra pentru ocazii speciale. Astăzi este o zi specială. 22. Pregătește-te cât poți de bine, apoi lasă-te dus de val.
23. Fii excentric acum. Nu aștepta bătrânețea pentru a purta mov.
24. Cel mai important organ sexual este creierul.
25. Nimeni în afară de tine nu este responsabil cu fericirea ta.
26. De fiecare dată când ești într-o situație care pare dezastruoasă întreabă-te: va conta asta peste cinci ani?
27. Alege întotdeauna Viața.
28. Iartă, dar nu uita.
29. Ce cred alții despre tine nu este treaba ta.
30. Timpul vindecă aproape orice. Dă timp Timpului.
31. Oricât de bună sau de rea este o situație, se va schimba.
32. Nu te lua prea în serios. Nimeni altcineva nu o face.
33. Crezi în miracole.
34. Dumnezeu te iubește pentru ceea ce e El, nu pentru ce ai făcut sau nu ai făcut tu.
35. Fii prezent și bucură-te de viață cât de mult poți acum.
36. A ajunge bătrân e mai bine decât alternativa – a muri tânăr.
37. Copiii tăi au o singură copilărie.
38. Tot ce contează la sfârșit este ceea ce ai iubit.
39. Ieși afară în fiecare zi. Miracolele te așteaptă pretutindeni.
40. Dacă ne-am pune toți problemele în saci și le-am vedea pe ale celorlalți, ne-am lua repede sacii noștri înapoi.
41. Invidia este pierdere de timp. Acceptă ceea ce ai deja, nu ceea ce crezi că ai nevoie.
42. Partea mai bună abia urmează să înceapă.
43. Indiferent cum te simți, ridică-te, aranjează-te și fii prezent.
44. Creează. Produ ceva.
45. Viața nu vine legată cu o fundă, dar e totuși un cadou.
Susține-ne cu un like iar noi îți vom trimite cele mai proaspete gânduri.

Îmi place când ochii unei femei sclipesc. De obicei femeile cu ochi „sclipitori” se remarcă din mulțime  ușor – au un mers diferit, mult mai sigur. Până și dispoziția lor este alta. Pentru că, indiferent ce ați spune, dar o femeie se simte încrezută doar dacă este dorită. Restul nu e decât nervi, lacrimi, isterie.
Orice femeie îndrăgostită, care flirtează sau acceptă dragostea are ochii „nerușinați.” Nu degeaba se spune că privirea unei femei poate înnebuni un bărbat. Deci se pare că ochii sunt o armă mai mare decât fundul. Atât timp cât ochii sclipesc, nu contează altceva. Iar când privirea devine rece și stinsă, nimănui nu-i pasă de fundul tău. Și ție în primul rând.
Atunci când femeia e încrezută în sine, este activă și mai știe că e frumoasă – ochii ei strălucesc. Și reacționează la complimentele unui bărbat în mod diferit. Atunci e gata să accepte cuvinte dulci din partea lui, chiar și dacă asta nu înseamnă că urmează ceva mai serios.
Vreau doar să înțelegeți un lucru: o atracție sexuală înaltă nu înseamnă neapărat înșelare, ci doar probabilitatea ei. Dacă probabilitatea e suficient de mare, soțul sau iubitul e mai atent și grijuliu cu așa femeie. Dacă probabilitatea e mică, atunci și interesul scade. Cel de alături e sigur că nimeni nu va îndrăzni să se apropie de așa femeie. Cu alte cuvinte, o atracție sexuală înaltă e bine. Iată înșelarea cu siguranță nu. Mai ales dacă înșelarea e sub o formă tâmpită: ,,m-am plictisit de el.” Atunci femeia singură nu știe ce vrea. Să formuleze anumite pretenții nu poate. Asta doar dăunează relației. Nu iubesc. NU vreau. Nici un fel de emoție. Ea stă și se întreabă: ce-i de făcut?
În zilele noastre femeile de tinere știu câteva metode să obțină senzații tari. Prima metodă – noaptea pe ascuns să mănânce toate prăjiturile. A doua metodă – pe neașteptate să-și înșele soțul sau iubitul. Răspunsul ar fi simplu: prăjiturile sunt ieftine, iar bărbații care-ți sunt aproape doar pentru sex – sunt și mai ieftini.
Și iată femeia începe să caute „emoții.” S-ar părea că merge doar la un salon spa. Asta însă aduce cu sine și simțul rușinii, și amintiri erotice plăcute, și speranța la o relație, chiar și a autopareciere crescută. Apoi e posibil o îmbunătățire a fizicului. Apoi e posibil și o poveste de drgoste. Chestia e că în perspectivă aceste „noi relații” nu duc la nimic bun. Să distrugi o familie într-un mod atât de stupid e ca și cum ai distruge o casă, când trebuie doar să-i faci un nou design.
De asta femeile din viața cărora a dispărut orice emoție nu trebuie să se arunce în noi relații din prima clipă. Atunci când se pare că totul e cu capul în jos în acest sens, trebuie doar să aibă grijă de atracția lor sexuală. Ca în ochi să apară acea sclipire. Pentru că o femeie adevărată arată așa cum ar arăta cu o oră înainte de înșelare. Doar că întotdeauna se oprește la timp.

Dimineața este extrem de importantă. Este fundația pe care se construiește întreaga zi. Modul în care alegi să îți petreci dimineața poate prezice cum îți va fi ziua.
Pentru a-ți construi o zi relaxantă, plină de bunătate, dragoste și plăcere, folosește-te de singurul lucru care îți poate influența acea zi – dimineața. Iată nouă lucruri care te vor ajuta să îți faci ziua mai bună:
1. Trezește-te mai devreme
Dacă diminețile îți sunt haotice, soluția e simplă: trezește-te mai devreme. Sigur că trebuie să mergi la culcare mai devreme seara.
Ajustează treptat, trezește-te cu doar 10 minute mai devreme în fiecare săptămână pentru următoarele 6-9 săptămâni. Vei observa diferența de la o zi la alta. Timpul suplimentar te va ajuta să eviți stresul, încetineala și alte dureri de cap inutile.
2. Meditează asupra bunătății
Începe fiecare zi cu iubire și recunoștință. Dacă te gândești  dimineața la privilegiul incredibil de a trăi – a fi, a vedea, a auzi, a gândi, a iubi -, obții un motiv în plus pentru a merge mai departe. Fericirea este o mare parte a vieții tale. Bucuria reprezintă sentimentul prin care apreciezi totul.
Realizează că nu fericirea ne face recunoscători, ci recunoștința ne face fericiți. Fă un obicei din a observa binele pe care deja îl ai și vei vedea mai multă bunătate pe tot parcursul zilei.
3. Întinde-ți corpul
Un lucru simplu, dar uitat adesea. Întinderea corpului are următoarele beneficii:
Creează o gamă mai mare de mișcare în articulațiile corpului.
Sporește flexibilitatea și coordonarea musculară.
Crește circulația sângelui la nivelul diferitelor organe vitale.
Sporește energia fizică și mintală.
Alege un mod de întindere care ți se potrivește. Iar pe parcurs vei observa schimbările.
4. Bea un pahar de apă înainte de a consuma orice altceva
Corpul tău constă mai mult de 60% din apă, iar dormind toată noaptea fără a bea apă, acesta se deshidratează și are nevoie disperată de hidratare. Oferă-i exact de ce are nevoie. Evită cafeaua, ceaiul sau alte băuturi, înainte de a te asigura că acel pahar cu apă este primul lucru pe care îl consumi dimineața. Te vei simți plin de viață.
5. Nu complica lucrurile
Nu încerca să faci toate lucrurile odată. Nu lucra și nu te stresa, pentru că îți complici ziua dis-de-dimineață. Alege mai degrabă lucrurile care te liniștesc. Oferă-ți timp pentru a savura acel pahar cu apă, pentru a îți întinde corpul, a medita despre recunoștință. Savurează ceaiul/cafeaua, citește câteva pagini. Alege ce îți place.
6. Fă câteva lucruri care te mișcă
Nu-ți planifica o listă de lucruri pe care trebuie să le faci, dar pe care nu vrei cu adevărat să le faci. Privește diminețile ca pe un dar.
7. Citește, examinează sau ascultă ceva care-ți hrănește mintea
Unii dintre cei mai fericiți oameni de succes, citesc câte un pic din Scriptură, cărți care inspiră, articole sau citate. Alții ascultă radioul sau programe care îi motivează să își înceapă ziua. Cheia este de a avea un ritual axat pe absorbția unor doze mici dintr-un conținut care te face mai bun și îți alimentează bazele perspectivei și cunoștințelor.
8. Fii prezent, respiră și apreciază pauzele dintre activități
Diminețile nu sunt doar despre lucrurile pe care le faci, dar și despre pauzele dintre ele, care la fel trebuie apreciate.
Apreciază timpul în care îți torni cafeaua, îți cauți cartea, mergi să îți așterni covorașul pentru meditație, întorci paginile cărții sau stai și admiri răsăritul soarelui. Toate aceste pauze sunt la fel de importante. Nu te grăbi și încearcă să simți fiecare lucru.
9. Mișcă-te cu grație spre cel mai important lucru
Ca ființe umane, suntem orientați spre scopuri. Ne place progresul. Când realizăm unul din obiectivele noastre, zâmbim mulțumiți. Din această cauză oamenii cei mai fericiți sunt și cei mai de succes.
Cheia este de a te concentra pe lucrurile exacte, nu pe cele urgente. Te poți întreba: „De ce este atât de greu să realizez anumite lucruri?” Și răspunsul este simplu: faci prea multe lucruri inutile.

Teama de a face greșeli împiedică foarte mulți oameni să ajungă acolo unde își doresc. Despre cum tehnica foii albe a ajutat un tânăr poet să uite de fricile sale și să obțină faimă la nivel mondial, vei afla de la Andrei Yakomaskin:
Ascultând poveștile oamenilor talentați, întotdeauna îmi spun că multe lucruri din cele spuse de ei sunt concluzii la care au ajuns după ce au făcut foarte multe greșeli. Noi toți înțelegem cât de important este să poți să greșești, pentru că anume în așa mod vom deveni mai înțelepți odată cu trecerea timpului.
M. C. Asante, un scriitor și un profesor tânăr de la Morgan State University, a descoperit o metodă inteligentă de a înțelege cât de valoroasă este teama de a face greșeli.
Atunci când este adolescent, învățând la o școală de alternativă din Philadelphia, profesoara de engleză i-a dat o foaie albă și i-a spus:
— Scrie.
— Ce să scriu? – a întrebat el.
— Tot ce vrei.
Acest răspuns i-a schimbat viața.
Amintindu-și de această situație, Asante a scris: „Am privit foaia albă, un ocean alb în care se ascundeau milioane de posibilități. Pustietatea lui mă chema să-mi povestesc istoria. Însă nu puteam. Îmi era frică și am împietrit. Erau lucruri pe care vroiam să le scriu, însă mâna mea nu se mișca, iar cuvintele mi se opreau în gât”.
Atunci profesoara i-a spus cele mai importante cuvinte din viața lui:
Pentru a începe ceva, nu e neapărat să fii mare. Pentru a deveni mare trebuie să începi.
În acel moment a înțeles că acea foaie albă este el însuși, este fiecare om care se oprește de teama de a greși și de a fi neînțeles.
Devenind cunoscut, Asante a mers într-o pușcărie pentru a oferi deținuților câteva lecții de scriere artistică. Acolo a întâlnit oameni tineri, care au decis să-și schimbe viața în totalitate.
Ieșind de acolo, a descoperit că unul dintre participanții la lecții, pe care îl chema Jordan, nu avea saltea.
— Am saltea, însă nu dorm pe ea – a explicat Jordan.
— Dar pe ce dormi?
— Pe podeaua rece sau pe carcasa din fier. Oriunde, numai nu pe saltea. Înțelegi – a continuat el – eu nu pot să dorm pe ea. E prea confortabilă, însă eu nu-mi doresc confort într-un asemenea loc.
Salteaua comodă l-ar fi împăcat pe Jordan cu consecințele acțiunilor lui. Însă în așa mod el nu și-ar fi dorit să iasă de aici și să devină mai bun.
În acel moment, Asante i-a dat lu Jordan o foaie albă.
Fiecare dintre noi – este o foaie albă, care așteaptă ca pe ea să fie scrise noi succese. Scrie-ți istoria în fiecare zi. Și ține minte: doar frica în fața hârtiei albe face dintr-o istorie obișnuită una de succes.

În relaţiile dintre soţi, între colegi la serviciu sau în orice împrejurare: fiecare vrea ca celălalt să fie perfect și nicidecum el însuși.
Uităm însă că poate şi ceilalţi au aceleaşi exigenţe în privinţa noastră, cât pretindem noi de la ei. De aceea, a accepta pe cineva ca prieten sau soţ înseamnă a-l primi cu felul său de a fi, cu diversitatea sa, cu defectele sale şi nu copia vreunui vis prostesc de-al nostru.
“Un negustor din Orient şedea în prăvălia lui unde vindea ceai. Vecinul său, mai tânăr, îl anunţă: „În curând mă căsătoresc şi sunt tare emoţionat. Tu nu te-ai gândit niciodată să te căsătoreşti?“
Negustorul îi răspunse: „Ba da, m-am gândit. Şi când eram tânăr îmi doream asta foarte mult. Voiam să găsesc soţia perfectă. Am pornit la drum pentru a o găsi şi am mers la Damasc. Acolo am întâlnit o femeie frumoasă, plină de graţie, distinsă şi foarte spirituală, dar care nu prea era „scoasă în lume”. Am pornit atunci din nou la drum, îndreptându-mă spre Alep.
Acolo am întâlnit o femeie pe cât de spirituală, pe atât de modernă, frumoasă din multe puncte de vedere, dar nu reuşeam să comunicăm. La urmă am mers la Cairo şi, după multe căutări, am găsit-o. Era deosebită, harnică, inteligentă şi frumoasă ca un înger. Simţeam că am găsit femeia perfectă.“ „Atunci, de ce nu ai luat-o de soţie?“, îl întrebă prietenul pe negustorul nefericit. „Bietul de mine, spuse vânzătorul de ceai clătinând din cap. Şi ea căuta soţul ideal.”

Odată un tânăr s-a apropiat de un înțelept și i-a spus suspinând:
– Am venit la tine pentru că mă simt atât de slab și inferior față de ceilalți, încât nu mai vreau să trăiesc. Toți din jurul meu spun că sunt un ratat, un idiot. Te rog, înțeleptule, ajută-mă.
Înțeleptul, privind atent tânărul, i-a răspuns repede:
– Iartă-mă, dar acum sunt foarte ocupat și nu te pot ajuta. Trebuie să rezolv o problemă foarte importantă – și gândindu-se puțin, a adăgat: – Dar dacă ești de acord să mă ajuți să rezolv această problemă, cu drag te ajut și eu.
– Cu… cu plăcere, înțeleptule, a șoptit neîncrezut tânărul.
– Bine, a spus înțeleptul și a scos de pe degetul mezin al mâinii stângi un ineluș cu o piatră frumoasă pe el.
– Ia calul meu și pleacă imediat la piață. Trebuie urgent să vinzi acest inel, ca să dau o datorie. Încearcă să îl vinzi pe un preț bun, dar în nici un caz să nu fie mai puțin decât o monedă de aur. Mergi și întoarce-te repede.
Tânărul a plecat. Ajungând la piață, el a început să propună inelul mai multor vânzători. La început aceștia priveau cu interes inelul. Dar era suficient să audă prețul, că pierdeau orice interes. Unii râdeau fățiș de tânăr, alții pur și simplu îi întorceau spatele. Numai un vânzător bătrân i-a explicat că o monedă de aur este un preț prea mare pentru un asemenea inel și că ar putea să-l cumpere cel mult pentru o monedă de argint.
Auzind vorbele bătrânului, tânărul s-a întristat mult, amintindu-și de ordinul înțeleptului de a nu vinde mai ieftin decât o monedă de aur. După ce a tot propus inelul la câțiva zeci de oameni, tânărul a urcat pe cal și a venit la înțelept.
– Înțeleptule, nu am reușit să îndeplinesc rugămintea ta – a spus el cu tristețe. – În cel mai bun caz aș fi putut lua de pe acest inel o monedă de argint. Tu însă nu ai vrut mai puțin de o monedă de aur.
– Tinere, tu numai ce ai spus cuvinte de aur. – i-a răspuns bătrânul. – Înainte să încerci să vinzi inelul, trebuia cel puțin să-i afli adevărata valoare. Însă cine ar fi putut face asta dacă nu un giuvaiergiu? Du-te așadar la un giuvaiergiu și întreabă cât oferă pentru așa inel. Însă indiferent cât îți va propune, să te întorci la mine cu inelul.
Tănârul a plecat la giuvaiergiu și l-a întrebat cât face inelul. Acesta l-a analizat mult timp, apoi l-a cântărit și în cele din urmă s-a adresat către tânăr.
– Transmite-i înțeleptului că acum nu pot să-i ofer mai mult de cincizeci de monede de aur. Dar dacă va aștepta puțin, îi voi putea da 70 de monede de aur pentru acest inel.
– Șaptezeci de monede? – a zâmbit uimit tânărul? – Imposibil. Și a alergat din nou către înțelept.
– Așează-te aici, – a spus înțeleptul, ascultând povestea băiatului. Și ține minte, fiule, că în realitate tu ești acest inel. Unic și neprețuit. Să-ți aprecieze valoarea poate doar un expert. Atunci de ce mergi prin piață, așteptând să-ți spună prețul primul întâlnit?
Morala: în fiecare din noi există un potențial enorm. Contează doar să nu-l pierzi degeaba, la
prima dezaprobare nefondată.