Femeia e oricum, dar nu e proastă atunci când vine vorba de o relație – poate fi naivă, posesivă, geloasă, permisivă și lista poate continua dar nu proastă. Chiar dacă îți zice ea cu gurița ei că a fost o proastă, să n-o crezi. Femeia care iubește trece prin diferite stări când află că este trădată, începând de la negare până la conștientizare și nefericire. Din cauza unei nevoie disperate de a căuta explicații, de a afla ce-i lipsește și ce are cealaltă femeie în plus, femeia ajunge să-și însușească întreaga vină.
Cert este că nimeni nu-i perfect și vina se împarte la doi, dar, pentru felul în care s-a terminat porcul e de vină, draga mea, nu tu! E de vină pentru că a ales să-ți calce sufletul în picioare în loc să încheie totul într-un mod civilizat.
Proastă cic-ar mai fi femeia pentru că suferă după porc. Greșit. Femeia înșelată se aseamănă cu o văduvă tristă care-și jelește consoarta, deci nu e proastă, ci doar are nevoie de timp pentru a depăși momentul. De ce? Pentru că cel pe care ea îl iubea a murit în ochii ei în clipa în care a încetat să o mai iubească și s-a lăsat condus de capul din pantaloni. Și, cu siguranță n-a murit ca un erou, ci ca un laș. S-a stins încet mai întâi printre minciuni, apoi prin patul altei femei.
Sunt de acord că nici bărbatul nu pleacă de nebun și că îi lipsește ceva, dar lipsa curajului când vine vorba de asumare tot nu se explică. Dacă ești bărbat, asumă-ți faptul că s-a terminat, că fericirea voastră nu mai are același drum și pleacă liniștit în căutarea propriei fericiri.
Dragă femeie, păstrează amintirile bărbatului care te făcea cândva fericită, fă-ți bagajele și pleacă! Așa cum morții nu învie, nici cel care ți-a făcut sufletul bucăți odată, nu-l va putea repara.
