Chiar dacă ai fost dezamăgită și ți-ai pus sufletul într-ul glob de sticlă, cu speranța că așa nu se va mai atinge un alt bărbat de el și ți-l va sparge, când vei întâlni omul tău, vei înțelege multe, multe lucruri. Și vei simți și mai multe lucruri necunoscute ție până atunci.
Vei înțelege că nu a fost să fie, pentru că viața avea alte planuri cu voi. Chiar dacă te-a chinuit zile și nopți, chiar dacă nu ai putut să dormi gândindu-te unde ai greșit, chiar dacă ai crezut că nu există iubire adevărată și bărbați buni, vei înțelege acum că el era al tău și, cumva, trebuia să vă întâlniți. Tu liberă și matură, el asumat și la fel de matur ca tine.
Vei înțelege că suferința nu a fost în zadar. Că te-a maturizat, că te-a învățat să apreciezi lucruri pe care, până mai ieri, le credeai neimportante. Vei înțelege că suferința, oricât de rea ar fi, a stat la baza a ceea ce ești astăzi. Da, uneori, cel mai bine te descoperi atunci când ești la pământ. Iar în iubire, într-o secundă, poți ajunge în abis. Pentru că cel de lângă tine nu a știut cum să aibă grijă. Însă cine nu are grijă de tine, nu este pentru tine, nu îți este destinat.
Vei înțelege că timpul le rezolvă pe toate. Îți întărește răbdarea, îți conturează personalitatea, îți deschide noi orizonturi. Și trebuie să profiți de tot ce ți se dă. Și, poate că, până să-l întâlnești pe el, pe omul tău, trebuie să trăiești partea aia din viață ce îți este destinată doar ție. Iar asta necesită timp, să știi.
Vei înțelege că relațiile anterioare te-au făcut să înțelegi ce îți place și ce nu, ce îți dorești și de ce te temi, ce te bucură și ce îți dă insomnii. Din nou, te vei cunoaște pe tine, înainte de a-l cunoaște pe el. Și, apoi, vei ști ce să ceri și ce să oferi. Vei înțelege că nu partea materială te face fericită, ci îmbrățișările, sprijinul, grija lui. O să îți dai seama că dacă vă aveți unul pe altul puteți construi imperii împreună.
