Iartă-mă pentru acele dăţi în care nu te-am lăsat să mă săruţi pentru că îmi ştergeai rujul sau să mă îmbrăţişezi pentru că-mi şifonai hainele.
Iartă-mă pentru cuvintele tăioase şi pentru tonul ridicat cu care ţi-am vorbit uneori.
Iartă-mă pentru egoismul meu şi pentru acele momente în care m-am gândit numai la mine.
Iartă-mă pentru clipele în care eram prea obosită să te ascult şi nu te-am lăsat să vorbeşti.
Iartă-mă pentru că te-am făcut să te simţi mic uneori, pentru că te-am criticat şi ţi-am analizat dur fiecare gest şi fiecare cuvânt.
Iartă-mă pentru lacrimile vărsate din vina mea.
Iartă-mă pentru că uneori uit să mă bucur alături de tine.
Iartă-mă pentru că sunt atât de nesăbuită şi de impulsivă câteodată.
Iartă-mă pentru că îţi cer iertare din tot sufletul abia acum…
De cele mai multe ori nu apreciem omul de lângă noi atunci când el ne iubeşte şi ne dăruieşte totul. Începem să îl preţuim cu adevărat atunci când lipseşte. Din diverse motive. Atunci iţi aminteşti ce trebuia să spui şi a rămas nespus, ce trebuia să faci şi a rămas nefăcut.
Loading...