Nici foarte frumoasă, că fructul care arată bine e admirat de toată lumea, dar cumva, printr-o ironie a sorţii, rămâne în coşul cu fructe, nici prea urâtă, ca să aibă domnul cu ce se mândri.
Nici foarte geloasă, că eşti ca un coşmar, nici prea dezinteresată, că deh, orgoliul cică mai trebuie gâdilat din când în când.
Nici foarte sexy dacă vrei mai mult de-o noapte, nici prea decentă dacă vrei să menţii interesul viu.
Nici foarte harnică, că dai senzaţia de maniacă, nici prea leneşă, că doar nu vrei să facă el „treaba ta”.
Nici foarte inabordabilă, că poate cine ştie, se plictiseşte şi îşi ia tălpăşiţa, nici prea uşoară, că din nou, se plictiseşte şi îşi ia tălpăşiţa. Nici foarte copilăroasă, că te va privi cu sprânceana ridicată gandidu-se „În ce naiba m-am băgat, nu sunt pregătit să fiu tată?!”, nici prea serioasă, că evident, n-ai niciun haz. Nici foarte petrecăreaţă, nici prea devreme acasă. Nici foarte slabă, dar nici prea pufoasă.
Nici foarte dulce, dar nici prea acră.
Nici foarte obraznică, dar nici prea cuminte.
Aşadar, soluţia, dragele mele, este să nu ne mai încadrăm în nicio categorie. Să fim foarte frumoase şi foarte deştepte şi foarte obraznice sau prea leneşe şi prea copilăroase şi prea acre.
Iar voi, domnilor, nu mai fiţi aşa pretenţioşi! Până la urmă şi pe voi vă cam sperie categoria asta „Nici prea prea, nici foarte foarte”.
Loading...
